Te-am privit mereu ca şi cum te vedeam pentru prima oară. Dar şi pentru ultima. Aşa te-am privit şi azi, aşa te voi privi şi mâine, aşa mereu. Aşa te privesc şi când te văd doar în gând. De fiecare dată şi tot mai ascuţit am sentimentul că am ajuns prea târziu la locul întâlnirii noastre. Am ajuns doar cât să ne vedem şi atât. Tu să mă vezi sosind, eu să te văd plecând. Poate greşesc. Poate nu. Oricum, dacă în viaţa asta am ajuns prea târziu ca tu să poţi rămâne iar eu să te pot opri, atunci îţi fac o promisiune. Îţi promit că te voi căuta din nou. În altă existenţă, în alt univers. Mult mai devreme. Acum ştiu că exişti. Şi te voi găsi. Şi te voi iubi din nou. Dar mai întâi te voi invita la dans. Iar apoi te voi face fericită. Sau invers. Cum vrei tu!
Gânduri pe noptieră
Gânduri pe noptieră 